25 de zile pana la o noua eu :)

Cineva mi-a implantat ideea ca nu sunt suficient de buna. Cine ne face sa credem ca nu suntem suficient de buni?

Nu stiu daca ai observat, dar raspunsul este evident.

Bineinteles, doar noi ne putem convinge ca nu suntem suficient de buni. Nimeni in lumea asta (sau oricare alta, daca ma intrebi:) ) n-are puterea sa ne influenteze cu ceva. Credeai ca altcineva te-a facut sa te crezi mai prejos decat altii? Revin la ce am spus mai devreme; doar daca ne dam acordul putem sa credem ca e ceva „neinregula” cu noi, sau pur si simplu, ca nu suntem suficient de buni.

Nu credeam ca voi mai avea o depresie in viata mea. Pe cuvant. Si azi, pac, din senin – o mini-depresie. Uitasem si cum e. Ca cica nu sunt destul de…(puncte-puncte).

Oricat as fi de sus, tot e cineva mai sus decat mine. Si vorba aia, daca tu esti mai tare inseamna ca automat cineva e mai „prejos”. Dar nu,nu… toti suntem egali, frumosi si tiganii sunt si ei oameni, minoritatile la fel etc. Da, dar in teorie. Pentru ca ( si imi cer scuze tuturor celor ce care i-am jignit sau i-am putut jigni, dar voi stiti cel mai bine la ce ma refer. Chiar daca lumea spune in teorie ca toti suntem egali, voi simtiti diferenta. Asa e?)…pentru ca in practica lucrurile stau cu totul altfel. Instinctiv, reactionam intr-un anumit mod.

Si daca noi functionam cu un catalog deasupra capului in care fiecare da note la fiecare, automat noi suntem la un anumit nivel si toti ceilalti la nivelele pe care noi le-am stabilit si prestabilit.

Tu esti de „9”, bun, merita sa petrec timp cu tine; Tipa aia e de 7 – naspeta, frate.Eu sunt de …. stai sa vad: am luat note mici in scoala si sa zicem ca aici sunt de 7 (ca asa au zis mama, profii si colegii – ca nu e prea bine sa ai note mici- esti prost,n-ai sa intri la facultate, frate-tau a fost eminent); nu arat cine stie cum la moaca , niciodata nu sunt multumit de corpul meu(decat dupa cateva beri), am si nu prea am succes la fete/baieti – sa zicem ca mi-as da un 8; ce-ar mai fi…inteligenta – care mi-e scorul de IQ? Ia sa citim sa vedem  unde se situeaza, asa hai sa zicem un 9 tras de par. Mi-am pierdut slujba si m-a parasit prietena-sunt un ratat , prietenii ma compatimesc si am ajuns sa beau intr-un bar, sa dam un 3… pot sa fac 100 de flotari in degetul mic – aici imi dau un 10 ca sunt tare(cine mai poate face asta?) etc. etc. etc.. Bun, facem media si eu sunt de nota asta – mama, ce tare sunt! sau.. sunt un ratat, n-am sa reusesc mare lucru in viata… sunt urata si proasta si nimeni n-o sa ma iubeasca niciodata etc.

Si dupa aceea iesim cu scorul pus in frunte ( de cele mai multe ori nici nu stim ca il avem sau cat avem – dar sta scris acolo mare  si daca tu nu ti-ai dat nota, fii sigur ca majoritatea din jurul tau te catalogheaza in primele secunde). Fiecare isi da cu parerea, ia pixul sau stiloul rosu  si dupa ce  te evalueaza iti trece nota si te pune intr-o cutiuta : bun, rau, merge, prea bun,miroase urat- dispari! :)). Si de cele mai multe ori ne lasam influentati de ce ne spun altii, de cum ne privesc si intr-un final ne dam si noi nota si ne comportam in consecinta.

Apoi  ii consideri pe altii mai buni sau mai rai decat tine. Si aici e o problema. Cand nu te accepti pe tine, nu ii accepti nici pe altii. Sever cu tine, sever cu ceilalti. Te pedepsesti ca nu esti suficient de bun, ii pedepsesti mai ales pe cei dragi din jurul tau. Iti dai o nota mai mica, te limitezi. Iti dai o nota mai mare, esti un ingamfat si un increzut, orice ai zice; sunt o multime de altii „sub tine”, multi neavand „nota de trecere” in lumea ta – si te limitezi.

Ideea e sa nu ai nici o nota. Sa constientizezi ca esti perfect asa cum esti, ca reprezinti o parte din tot ce este care nu poate fi mai putin decat perfecta, indiferent de „nivel”. Ca totul e asa cum trebuie sa fie, ca a evolua este ca un joc de care sa ne bucuram, nu o intrecere.

Nu stiu cat am reusit sa ma fac inteleasa, pentru ca nici in mintea mea nu este prea clar. Altfel nu as fi avut mini-depresia azi. Dar asta m-a ajutat sa constientizez mai mult. Suntem fiinte extraordinare, fiecare dintre noi. Exact asa : am capacitati nelimitate, imi pot face viata de vis, insa la fel si toti ceilalti.

Multi o stim in teorie, dar in practica… altfel n-am avea note. N-ar mai fi nimic bun sau rau, doar ar fi. N-am mai incerca sa fim mai buni, mai frumosi, mai bogati,mai iubiti…doar am fi.

Multumesc pentru transformarea mea completa 🙂