Am ajuns sa-mi citesc propriul blog

Mi-am dat seaman ca in luna martie nu am scris nimic pe blog.

Dar inainte de asta, de ce am ajuns sa-mi citesc posturile? Pentru ca am nevoie :).

Da, am nevoie sa stiu, sa-mi reamintesc, dar mai mult, sa imi recapat acea stare care favorizeaza indeplinirea dorintelor.

Pentru ca dorintele se implinesc daca esti optimist, daca te simti bine in pielea ta, daca te bucuri de viata, ai vise si crezi. Totul e posibil, totul se poate realiza, chiar daca nu stii si nici macar nu vezi cum s-ar putea.

Si ca sa-ti pastrezi aceasta stare e nevoie sa faci ce-ti place si sa fii perseverent. De multe ori intervin tot felul de situatii,uneori persoane, care au grija sa-ti spuna ca nu se poate, care iti arata ca uite, chiar nu poti, pentru ca nu ai asta, asta, asta. Asta daca ai norocul sa dai peste cineva care chiar sa-ti spuna de ce ai avea nevoie si de ce nu poti; de cele mai multe ori raspunsul e ca nu se poate si ca niciodata n-ai sa reusesti.

Si daca nu esti destul de tare, daca nu stii exact  ce vrei  si nu-ti amintesti constant de acele lucruri pe care le doresti, s-ar putea sa fii influentat de acele limitari si sa incepi sa te limitezi singur. Si daca ajungi in starea aia, pazea! De aici te duci doar „la vale” :). Din rau in mai rau. Pana cand spui STOP!

Asa ca spun si eu STOP! Stop acelor ganduri despre care am zis ca nu scriu niciodata, acelori atitudini negative pe care nu mi le-am dorit niciodata pe blog. Pentru ca atunci cand vorbesti despre un lucru negativ,ii dai putere. Si te duce si la alte ganduri si atitudini negative.

Dar totusi scriu . Pentru ca asa e viata, si cu din astea.Exista si fac parte din indeplinirea dorintelor. Pentru ca nu intotdeauna totul tmerge ca pe roate, tot timpul.La un moment dat te poticnesti. Dar este doar  atat: ” o poticneala”. Adica doar te-ai abatut putin din drumul tau. Sau ai stat putin pe loc. Nu inseamna ca nu vei mai ajunge niciodata unde iti doresti sau ca de acum totul e pierdut.

Inseamna doar ca asta e drumul tau si ca e important sa revii pe traseu. Si pentru asta trebuie sa faci din nou lucruri bune. Chiar daca nu mai esti in starea aceea de euforie, chiar daca poate nu iti iese atat de bine acum, chiar daca stiu eu, te faci de ras etc., e important sa faci din nou lucrurile care trebuie, care sunt benefice si care te ajuta sa ajungi unde ti-ai propus.

Eu, de exemplu, am reinceput sa scriu pe blog. Chiar daca vorbesc despre lucruri pe care in mod normal nu as fi vrut sa le pomenesc; chiar daca poate nu imi iese atat de bine, pentru ca sa zicem nu mai am echilibrul de dinainte. Dar asta e directia buna. Va fi din ce in ce mai bine. Important e sa fac un pas:) In directia buna. Si apoi, piciorul celalat stie ce sa faca 🙂 … in directia buna:)

Va pup pe toti si multumesc ca imi mai cititi blogul, pentru ca asa il mai citesc si eu:)

Sarutari si imbratisari,

My Wish Fairy 🙂

P.S.: Ma duc si la masa cu Lexuti si Madalin, la Carul cu Bere. Chiar daca initial am refuzat:) E un pas in directia buna:)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s